Învață jucătorul să concureze cu stres, nu să aștepte să dispară.

Un game pierdut poate aduce furie, o dublă greșeală lacrimi, un adversar puternic frică, iar părinții care privesc presiune. Cheia este revenirea rapidă: 10 secunde, respirație 4-4-4 și o frază ancoră precum “următoarea minge”.

Listă practică:

• Folosește resetarea de 10 secunde.
• Respiră și revino la “următoarea minge”.

Atenția trebuie să revină la:

• serviciu;
• retur;
• ținta loviturii.

Planul poate fi:

• joc pe diagonala de forehand;
• folosesc profunzime;
• forțez greșeli;

Scopul nu este să dispară emoțiile, ci să joci în ciuda lor.

Jucătorul tânăr se gândește des la scor, clasament, adversar sau părinți. Atenția revine la serviciu, retur, mișcare, contact, direcție și adâncime. Progresul se vede când este gata la câteva secunde după greșeală.

Atenția trebuie să revină la:

• serviciu;
• retur;
• ținta loviturii.

• Folosește resetarea de 10 secunde.
• Respiră și revino la “următoarea minge”.

Încrederea nu trebuie să depindă doar de victorie. Este mai stabilă când jucătorul știe că poate servi, se poate mișca, poate lupta și poate urma planul. După o înfrângere trebuie să poată numi ce funcționează.

Listă practică:

• Alege planul din punctele forte.
• Analizează meciul după calmare.

Exemplu:

Greșit: „Am încredere fiindcă am câștigat turneul”. Corect: „Am încredere fiindcă pot servi, mă pot mișca și pot lupta”.

Mulți jucători sub 14 ani intră pe teren doar ca să “joace tenis”. Au nevoie să știe arma lor, cum câștigă puncte și ce fac la 30:30, împotriva unui apărător sau atacant.

Jucătorul trebuie să înțeleagă:

• care este arma mea?
• ce îmi aduce puncte?
• ce fac la 30:30?
• ce fac contra unui apărător?
• ce fac contra unui atacant?

Planul poate fi:

• joc pe diagonala de forehand;
• folosesc profunzime;
• forțez greșeli;
• nu risc fără nevoie.

1. Alege planul din punctele forte.
2. joc pe diagonala de forehand;
3. folosesc profunzime;
4. forțez greșeli;
5. nu risc fără nevoie.

Înainte: încălzire, apă, mâncare, rachete și plan. În timpul meciului: același ritual între puncte și înainte de serviciu. După: 20-30 de minute pauză, apoi concluzii fără căutarea vinovaților.

Înainte de meci:

• încălzire;
• apă;
• mâncare;
• verificarea rachetelor;
• planul de meci.

În timpul meciului:

• același ritual între puncte;
• același ritual înainte de serviciu.

După meci:

• notarea concluziilor;
• fără discuții despre rezultat în primele 20-30 de minute.
• Analizează meciul după calmare.

Când toată viața devine tenis, cresc epuizarea, anxietatea și pierderea motivației. Copilul are nevoie de prieteni, odihnă, hobby-uri și viață normală. Tenisul poate fi serios fără să sufoce copilul.

Listă practică:

Apoi apar:

• epuizare;
• pierdere de motivație;
• anxietate constantă.

Copilul trebuie să păstreze:

• prieteni;
• hobby-uri;
• viață normală.

Școala nu înseamnă doar note, ci și reducerea stresului. Când copilul știe că școala este sub control, joacă mai calm. După 13-14 ani devine deosebit de important.

Când școala este sub control:

• nimic important nu rămâne în urmă;
• jocul devine mai ușor.